Angelica Iacob activeaza in cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei din anul 2001, in prezent coordonand Sectia Educatie, Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing a muzeului. Este membru fondator al Asociatiei E-cart.ro, organizatie care sprijina arta contemporana, iar in perioada 2006-2008 a detinut pozitia de secretar general al Asociatiei Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania.

Care este experienta MNAR - Sectia Educatie, Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing - in a lucra cu voluntari? Cand a inceput colaborarea cu persoane care participa in calitate de voluntari la activitatile muzeului? Cine sunt acestia si in ce fel au ajuns sa colaboreze cu MNAR-ul? Ai mai lucrat cu voluntari si in alte contexte sau ai fost si tu la randul tau voluntar in proiecte culturale?
Muzeul are o experienta destul de vasta in ceea ce priveste voluntariatul. In primul rand imi vine in minte Asociatia Prietenii MNAR, care exista din anul 1999, functioneaza pe baza de voluntariat si care a organizat evenimente de strangere de fonduri axate in special pe sustinerea expozitiilor si a activitatilor educative ale MNAR. In plus, o categorie extrem de importanta de voluntari este reprezentata de studenti. Acestia sustin programele educative si activitatile de comunicare ale muzeului si ne ajuta la organizarea unor evenimente punctuale de o mai mare amploare.  La inceput recrutarea studentilor s-a facut in special prin organizatii de profil, cum ar fi PRIME, Asociatia studentilor la comunicare; s-a adaugat si participarea membrilor sectiei noastre la evenimentele dedicate studentilor si, de asemenea, includerea unei  sectiuni dedicate voluntarilor pe site-ul muzeului (www.mnar.arts.ro ). In ceea ce priveste experienta mea, am desfasurat diverse activitati in regim de voluntariat in cadrul unor ONG-uri, cum ar fi Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania si Asociatia E-cart.ro.

Banuiesc ca la inceput nu v-a fost usor. Care au fost principalele dificultati in a integra in activitatile voastre oameni din afara institutiei si cum le-ati depasit? Lectii pe care le-ati invatat din aceste experiente? In calitate de coordonator al activitatilor cu voluntarii, ce ai nevoie sa stii? Sunt niste abilitati anume pe care le-ai avut sau pe care ti le-ai dezvoltat?
Sunt mai multe etape care trebuie parcurse. Este nevoie ca organizatia in care activezi sa capete o imagine cat mai puternica, dinamica si atractiva in randul grupului tinta din care se pot recruta voluntarii. Intrucat eforturile noastre s-au intreptat in special catre tinerii care sa ne sustina in derularea activitatilor de educatie si comunicare ale muzeului, ne-am concentrat pe atragerea studentilor la comunicare si alte domenii conexe, dar si a celor de la istorie sau istoria artei. Voluntarii sunt extrem de entuziasti, prin urmare cei care ii coordoneaza trebuie sa raspunda cat mai prompt, mai dinamic si mai eficient deschiderii acestora, altfel isi pierd interesul. Evident ca abilitatile de comunicare sunt absolut necesare in construirea unei relatii cu voluntarii, dar este nevoie si de identificarea unor zone in care voluntarii sa-si aduca un aport cat mai substantial, potrivit cu pregatirea si interesele lor. Fiind vorba de derularea unor activitati neplatite, satisfactia generata de voluntariat trebuie sa fie mare.

Impactul acestui tip de colaborare asupra institutiei: au fost lucruri care s-au schimbat in interior? au fost lucruri care s-au schimbat in cadrul departamentului - modalitati de lucru, atitudini etc? Au fost lucruri pe care le-ati sesizat in raport cu publicul?
Colaborarea cu voluntarii a devenit din ce in ce mai ampla in MNAR si colegii nostri de la alte departamente s-au obisnuit cu usurinta cu acest aspect, acordandu-le voluntarilor nostri o incredere construita, la inceput, pe creditul pe care ni-l acordau noua, apoi pe baza experientei de lucru cu voluntarii. De asemenea, si publicul a manifestat deschidere fata de voluntari, privindu-i ca pe niste reprezentanti ai muzeului, fie ca era vorba de lucruri de baza precum distribuirea unor afise sau fluturasi, de indrumarea vizitatorilor la intrarile in expozitii in cazul evenimentelor precum Noaptea muzeelor sau Noaptea de Sanziene la Muzeul Pallady, fie de activitati mai complexe cum ar fi sustinerea unui program educativ pentru un grup scolar. Evident, numarul de voluntari devenind mai mare odata cu trecerea timpului, a fost nevoie de dezvoltarea unui sistem mai clar de indrumare si de coordonare, astfel ca, in cadrul departamentului nostru, avem doua colege care gestioneaza relatia cu voluntarii in functie de pregatirea si de domeniile acestora de interes: Alina Patru pentru comunicare si Mirela Radulescu pentru educatie. De asemenea, domeniul educatiei muzeale fiind unul mai spacial (este nevoie ca voluntarul sa aiba abilitati foarte bune de comunicare cu copiii, dar si sa beneficieze de cunostinte mai detaliate privind patrimoniul muzeului), pentru aceasta zona asiguram si o anumita pregatire pentru cei interesati: asistare la programele noastre, suport scris, ghidaje tematice in expozitii etc.

Impactul acestui tip de colaborare asupra voluntarilor: ce ofera MNAR voluntarilor lui si care este feedback-ul primit din partea acestora? de ce ar colabora un tanar cu MNAR in calitate de voluntar?
In general voluntarii nostri au fost incantati de experienta dobandita la MNAR: muzeul este o institutie vizibila si din ce in ce mai apreciata de catre publicul tanar, echipa noastra este una dinamica si voluntarii s-au simtit de obicei bine primiti de catre noi. Exista, evident, aspecte care mai trebuie perfectionate, in special in cazul voluntarilor care opteaza pentru zonele de comunicare sau marketing (un exemplu simplu: uneori studentii sunt dispusi sa faca voluntariat in timpul vacantelor de vara, dar este o perioada in care nici muzeul nu organizeaza foarte multe evenimente, prin urmare nevoile noastre nu sunt suficient de mari pentru a justifica desfasurarea unor stagii de voluntariat pe comunicare).

In loc de concluzie, care sunt beneficiile lucrului cu voluntari pentru o institutie culturala? si de ce este aceasta o practica valoroasa in plan cultural, social si institutional?

Voluntarii pot suplini cu entuziasm insuficienta resurselor umane din organizatiile culturale, ceea ce poate aduce beneficii atat institutiilor publice, cat si ONG-urilor.  In conditiile in care voluntarilor li se acorda atentia necesara si li se distribuie resposabilitati punctuale, in paralel cu stimularea creativitatii si a abilitatilor proprii, acestia vor fi satisfacuti si nu numai ca vor sustine organizatia respectiva de fiecare data cand va fi nevoie de ei, dar vor servi si drept “avocati” ai organizatiei in relatia cu altii.